Credit Bancar

vine vara si daca vrei sa te dai cu atvul ai face bine sa accesezi acest site.

Cel mai important dintre parametrii functiei de regresie este coeficientul beta, care exprima rentabilitatea marginala a titlului “i”, în raport cu variatia rentabilitatii generale pe piata bursiera. Estimarile coeficientilor beta, pentru flecare titlu în parte, au o anumita doza de aproximare, mai mare sau mai mica. De aceea, cea mai buna estimare se face pentru un portofoliu de titluri unde au loc compensari (conform legii numerelor mari).

Se porneste de la ipoteza constantei în timp a coeficientilor beta. In consecinta, estimarea rentabilitatii sperate R_i porneste de la un beta deja calculat si care se presupune ca ramâne constant în perioada urmatoare. Practica dovedeste însa ca acesti coeflcienti sunt modificabili în timp. Nefiind alta posibilitate de estimare, se pastreaza beta calculat anterior ca o marime de referinta determinata pe seama variabilitatii anterioare atât a R_i, cat si a R_M .

Coeficientii beta se determina pe baza observatiilor asupra rentabilitatilor saptamânale privind tltlul “i” si portofoliul de piata (indicele bursier = M). In consecinta, mediile acestor rentabilitati vor fi:

unde n = nr. de saptamani observate

Pentru relevanta coeficientului beta, observatiile asupra lui R_i si R_M se fac pe o perioada anterioara de minimum doua ori mai mare decat orizontul de

Credit bancar pentru orice nevoie personale.
Aflarea coeficientului beta se face prin metoda celor mai mici patrate. Minimul patratelor diferentelor se obtine in punctele în care derivata functiei s_i², în raport cu R_M, este egala cu 0:

Din calculul derivatei si prin egalarea ei cu 0 se determina beta:

Exemplu credit bancar: Se foloseste o baza de date formata din rentabilitatile medii trimestrlale ale titlului “i” si ale indicelui general al pietei. Analize mai pertinente ale acestei corelatii se vor face, asa cum am afirmat mai sus, pe baza rentabilitatilor saptamânale, sau cel putin pe baza rentabilitatiior lunare.

Asadar, în creditele bancare se prezinta cele doua serii de date si calcule premergatoare aflarii coeficientului beta si ale celorlala1ti parametri ai functiei.

Incepand cu anul 1946 si in perioada care a urmat pana in 1990,asistam la un proces de lichidare a sistemului bancar clasic,de transformari structurale sifunctionale,prin care se pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip socialist , super-centralizata.

Nu se poate vorbi in aceasta perioada de un sistem bancar care sa poata promova o strategie monetara si de credit in nume propriu,ci de un sistem fara coloana vertebrala.

După Revoluţie a fost aprobat noul Statut al Băncii Naţionale a României prin Legea nr. 34/1991. Acesta a fost abrogat prin Legea nr. 101/1998 care a abrogat actualul Statut al Băncii Naţionale a României, în vigoare din iulie 1998.

Consolidarea sistemului bancar şi însănătoşire activităţii bancare s-a realizat prin Legea asanării datoriilor agricole şi urbane din 1934; Legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă din acelaşi an; Legea pentru înlesnirea şi refacerea creditului din anul 1935.

În tot timpul angajării României în război alături de Germania, Banca Naţională a depus eforturi pentru a crea condiţiile unei activităţi bancare sănătoase şi pentru limitarea efectelor acaparării economiei româneşti de către concernele germane.

Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Naţională a României a fost abilitată să asigure dirijarea şi controlul tuturor băncilor, publice sau private.
Prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.PR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, întreprinderile bancare şi instituţiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Bănca Naţională a României, Casa de Economii şi Cecuri Poştale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, precum şi întreprinderile bancare şi instituţiile de credit înfiinţate printr-o convenţie specială între Statul român şi un stat străin.

Alături de Bănca Naţională, activitatea bancară era realizată şi de băncile specializate: Banca Română de Comerţ Exterior, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară şi Banca de Investiţii, toate subordonate Consiliului de Miniştri.

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!